Mare Tranquillitatis – nu am inteles de ce
autoarea a ales acest titlu. A amintit ceva despre Marea Tranquillitatis (o
parte a lunii) intr-o singura propozitie, pe la jumatatea romanului.
Romanul este profund si trist. Naratiunea este
scrisa la persoana I, din doua puncte de vedere – al unei fete si al unui baiat.
Personajul principal, Nastya, are o poveste
tragica – a pierdut lucrul la care se pricepea cel mai bine, si datorita acesteia
incearca sa isi creeze o noua personalitate departe de orasul natal. Aspectul
ei atrage atentia prin vulgaritate, dar si datorita faptului ca nu vorbeste cu
nimeni. La noua scoala, ea va intalni doi baieti diferiti, dar prieteni:
nefericitul Josh (care o va atrage repede) si carismaticul Drew – care
o abordeaza cu curaj.
Josh are, in opinia mea, o poveste mai
trista ca a Nastyei, dar are o personalitate blanda. Are un hobby la care este
bun si care il ajuta sa se departeaza de ceilalti. Initial Nastya nu il
atrage, dar aceasta reuseste sa se apropie de sufletul lui.
Drew este un baiat care la prima vedere
are tot ce isi doreste – un aspect atragator, fete moarte dupa el, o familie fericita.
Din pacate, datorita caracterului sau imatur si superficial a pierdut-o pe cea
pe care o iubea. Nastya il atrage prin aspectul ei, dar cu timpul intre ei se
leaga o prietenie frumoasa.
Personajele sunt complexe, bine conturate,
iar actiunea e complexa. Romanul atrage prin sensibilitate, iar povestea de
dragoste dintre cei doi este emotionanta.
Finalul romanului este previzibil,
dar aduce si o parte neasteptata. Personal, cred ca o poveste atat de trista
merita un final ca cel imaginat de autoare.